Binele a invins! La... Maratonul Gilaului !!!!

Cred ca toti care ma cunosc ca si MTB-ist sunt la curent, adica mai degraba le-am facut capul patrat, cu povestea ghinioanelor care m-au lovit ani la rand la acest concurs care, pe deasupra, mi-e tare drag atat pentru ca e acasa cat si pentru ca e intr-adevar un concurs de exceptie. Pe scurt, 3 ani la rand mi s-a stricat bicicleta pe o raza de 500 m in jurul Manastirii Muntele Rece. Prima data mi-a puscat o spita si s-a dus roata pana in cadru: ABANDON. Apoi mi s-a rupt lantul si n-am avut presa, am stat pana cineva din coada plutonului s-a indurat de mine. A treia oara, mi s-a blocat caseta de pinioane: ABANDON. E clar ca si anul asta am pornit cu inima mica cat un purice, mai ales ca am bicicleta noua si chiar si roti noi, chiar nu doream sa se strice ceva la ea...

Dar am scuipat in san si am luat startul pentru ca dorul de traseul asta minunat de 80 km prin una din cele mai pitoresti zone pe care le stiu imi arde in suflet de la un an la altul...

 Foto: Puscas Rares

Startul s-a modificat de cand s-au modificat organizatorii, iar asfaltul de inceput a fost ceva mai lung, insa mi-a placut ca nimeni nu a facut pe nebunul si toti si-au facut linistiti incalzirea pana la iesirea de pe asfalt in lunga urcare de 10 km pana la manastire.

Am intrat in urcare tare, cam in apnee, dar am mers mult peste propriile asteptari, reusind sa stau in ceafa unora pe care de obicei nu-i prea vad decat la premiere. Am pierdut cu adevarat teren fata de un pluton de "grei" doar dupa manastire, pe coborare, unde am inceput sa fiu si depasit de multa lume, printre care si Alex Fodor. Cred ca totusi am mers extra prudent si mult mai incet decat puteam, imi era mare frica de vreo nevazuta. M-am linistit doar dupa ce am trecut raul, jos in drum, de unde am intrat in urmatoarea urcare, una foarte grea, cu spiritul mai impacat. Si incet incet am mai recuperat handicapul fata de Alex, cu care imi doream sa merg o bucata ca imi face placere.

 Foto: Tudor Socaciu

L-am ajuns spre capatul urcarii si ne-am lansat pe o coborare pe plaiuri pana am dat de Pop Andrei care suferise un mic accident. Numai bine ca ne-am oprit sa vedem de el, ca altfel ne rataceam. De acolo pana in vale si apoi urcarea si coborarea urmatoare pana in Racatau le-am facut impreuna. Eu cred ca impreuna noi mergem mai repede decat fiecare singur. Ne facem ca ne simtim bine si povestim, da' tragem ca prostii.

Drumul nostru impreuna a continuat si pe urcarea de pe Drumul Generalului, dar spre final din pacate am avut o cadere psihica, greu de explicat, ca si Alex zicea ca pana acolo de-abia s-a tinut de mine. Pur si simplu simteam ca n-are rost sa ma mai tin de el, ca merge prea tare si m-am oprit la o nevoie fiziologica. Nu l-am mai vazut pana la finish.

 Foto: Puscas Rares

Pana la urcarea la Pape am mers singur. Nu cred ca am mers foarte prost. Dar totusi, pe Pape am avut o noua dezamagire. Am fost depasit de un concurent care a inceput urcarea la vreo 50 m in spatele meu si a terminat-o la vreo 50 m in fata mea. Treaba e ca el ma depasea si eu nu reuseam sa fac nimic, efectiv nu mai aveam pedala de mai mult. Apoi am vazut ca el mergea in cadenta mai mare, iar eu ma chinuiam pe ultima treapta. Am luat atunci decizia ca si foaia de 26 zboara si vine una de 24, cum ajung acasa....

Pe coborarea la lac am tot depasit concurenti de la tura scurta pana cand, in timp ce ii dadeam blana (credeam eu) pe jgheaburile alea cu nisip imi striga cineva din spate sa ma trag la o parte si trece ca racheta pe langa mine cineva pe un F29. N-am inteles nimic....

Am continuat coborarea, apoi conturul lacului si la final ultima urcare inainte de finish, o urcare foarte grea, cum imi place mie pe final. Aproape ca l-am ajuns si pe baiatul cu F29, dar n-am insistat, ca ultimii 2 km erau coborare si era clar ca insist degeaba. Asa ca am terminat la cam 1-2 minute in spatele lui. Alex Fodor ajunsese de 4 minute, daca ma tineam de el sigur mergeam amandoi mai repede si mai castigam niste locuri. Asta e, mea culpa....

 Foto: Aurelian Raducanu

Am terminat cei 80 km cu 2660 m denivelare in 5:10 h, pe locul 10 la categorie, dar multumit de rezultat, dat fiind ca au fost Campionatele Nationale de Maraton si concurenta a fost tare. Si mai ales AM TERMINAAAAT! Intreg!