Un grup de iubitori de MTB adevarati, limitati la 30, un traseu pe masura oricaror vise masochiste, o zi de pedalat in care muschii vor fi terfeliti si storsi si de ultima picatura de acid lactic.
In seara dinaintea concursului, usa pensiunii Cehov se deschidea aleator si isi mai facea aparitia cate un prieten bun de pedala, incet incet ne-am adunat o trupa adevarata. A curs vinul, au curs povestile, am avut si o mica sedinta tehnica...
Apoi a urmat traseul. Recunosc clar ca am avut un mare avantaj fata de multi concurenti: stiu traseul in mare parte pe de rost. Tot din cauza asta, povestea va fi plina de toponime locale pe care multi nu le cunosc, bucati de traseu care noi intre noi le stim bine. Asadar am luat avans la o intersectie unde am strigat degeaba dupa colegii care o luasera aiurea, deasupra partiei de schi, dar pe urcarea smechera de la bariera a aparut si Alex Fodor. Cu el am mers pana la urcarea pe Muchia Scortii, o nebunie cu bucati lungi de peste 20% unde, spre surprinderea mea, l-am pierdut.
La intrarea pe coborarea inspre Valea Lunga am ajuns pe locul 1, dar am fost repede depasit pe coborare unde, cum se stie, I SUCK! Muchia Gutanului am facut-o cu Edi care a luat-o si el tare in fata la un drum gresit si n-am mai reusit sa-l strig....
De acolo, am parcurs restul de vreo 2/3 din traseu absolut singur. E nasol singur, tot timpul ai impresia ca te ajunge cineva din urma. Singura referinta am avut-o la mica bucla ce se face din Magura inspre Prapastii unde am aflat ca sunt pe 3, iar dupa ce am facut bucla, ca intre timp a mai trecut un concurent, nu am aflat cine. Aveam totusi pe cineva in coada, asa ca am tras cat am putut pe buclele din Magura, una mai grea ca alta. Pe urcarea din DN in Muchia Scortii am patit ceva ce n-am mai patit demult: mi s-au blocat muschii de pedalat, nu mai puteam da o pedala, am impins un km intreg.... Mi-a parut rau, era o bucata pe care o impinsesem si anul trecut si eram hotarat sa o fac pe bicla anul asta dar chiar nu s-a putut.
Dupa coborarea in Simon si urcarea mica finala, am ajuns la finish-ul din varful dealului pe locul 3, dar nu asta e important, ca se ratacisera oameni buni care nu aveau probleme sa ma ia, important e ca am reusit sa scot sub 6 ore, iar asta imi doream mult de tot pe traseul asta: 5:50 h. La doar cateva minute in spate a aparut si urmaritorul meu "misterios", cine altul decat... Alex Fodor :)
Ne-am intors la pensiune rupti, ne-am cinstit cu ce-am putut (fara alcool ca trebuia sa ne intoarcem acasa). Saracul Fodor a avut de mers pe la Slatina si apoi la Timisoara!!! Pe finalul zilei, cu cei ce au ramas, a avut loc si o mica si intima ceremonie de premiere, apoi ne-am intors pe la casele noastre cu un singur gand: 2015, 90/5000+...
No comments:
Post a Comment