Ne-am hotarat sa facem o plimbare pana la colegii speologi din tabara din Varasoaia. Acolo am fost intampinati de o persoana agitata (sincer nu mai stiu cine era) care ne-a strigat de departe: "Ati si venit deja! Ati ajuns repede. Toti sunt plecati la locul accidentului." Evident, am crezut ca era o gluma, dar realitatea se contura: Ionut de la Oradea a cazut pe putul de la intrarea din Valea Rea. Asa ca am luat ce mai aveam aruncat prin bena masinii si am pornit incolo. Mai mult neechipati, care cu ce avea. In fuga, Robi a tras cateva poze pana cand eu m-am intors cateva sute de metri sa recuperez ciocanul pe care l-am uitat la un popas.
Ajunsi la pestera, am descoperit ce s-a intamplat. Scarita pe care Ionut a coborat cei cativa metri de la intrare s-a rupt iar el a cazut in fund. Acuza dureri puternice la spate si e suspect de fractura de coloana. Deci maximum de precautie. Intre timp a aparut si Hadi, colegul nostru de suferinta medic la SMURD (in poza de jos).
Intre timp, mai multi colegi se ocupau de Ionut la baza putului iar eu am echipat un mic balansier in tavanul intrarii. Din fericire intrarea era deja largita de la accidentul de anul trecut cand un speolog maghiar a suferit o fractura deschisa de tibie si peroneu la cativa km de la intrare. A fost scos in 2 zile prin efortul a sute de oameni. In poza sunt eu in febra echiparii, dar fara prea mult echipament.
Iata si marea "opera de arta":
In mod evident, in timpul evacuarii din pestera nu a facut nimeni poze, datorita spatiului stramt si a agitatiei generale. Dar iata-l pe Ionut afara, cu cocker-ul lui Brutus langa el.
A urmat o evacuare pe afara, in sus prin jnepenis, pana la un drum de tractor unde Luci Cioica astepta cu un Mitsubishi L200 sa duca targa in Varasoaia unde astepta salvarea de la SMURD.
Iata si "corpul delict", pe fundalul oferit de ambulanta.
Finalul a fost o fisura de coccis pentru Ionut si o masa copioasa inapoi la IC Ponor pentru noi.
