Monday, June 24, 2013

La Bran 21-24 iunie si Brasov XCM


 
Motto:

"Acolo, unde-s stânci şi munţi,
Şi ca şi munţii nu clintesc"

                          Ioan Nenitescu

Vineri seara tarziu in noapte debarcam la Pensiunea Cehov si la familia Trandafir - gazde minunate ca de fiecare data - dupa un ocol facut la Draganesti Olt sa il lasam pe Rares la parintii mei. Planul pentru acest weekend incepe cu o zi de biciclit de intrat in forma pentru concursul de xcm de la Brasov de duminica iar luni vrem sa dam o alergare in Bucegi. Sambata dimineata incepem tura chiar din fata casei urmam traseul cunoscut de acum doi ani si dupa coborarea la asfalt urcam in Magura pe un drum gasit in concediul din mai.



 Coboram in Zarnesti si ajungem acasa pe la ora 2 prin pasul Predelut.

Duminica mergem la Brasov pentru a lua startul la a doua editie a acestui concurs. Am reusit un timp de 3h:47 la tura scurta, locul 8 din 19 la categorie iar Horatiu 5h:48 locul 11 la categorie la tura lunga.


Pentru luni ne propunem o urcare pe Valea Gaura si coborare pe Ciubotea. Ion se ofera sa ne duca cu masina in Simon pentru a urca pe varianta mai scurta pana la stana din Gaura. Incepem urcursul prin padure sub auspicii sumbre. Cerul se innoreaza si pare ca vremea nu tine cu noi. Eu nu bag de seama si incerc sa tin pasul cu Horatiu, aflat cativa metri mai in fata si care vrea sa impuna un ritm mai alert. Revin in Bucegi dupa o pauza de mai bine de 3 ani - exceptie concursul Hit The Top 2013 . Aproape ca am emotii, Bucegii par mai semeti si mai frumosi decat ii stiam.  Continuam urcusul sustinut, trecem pe langa o cascada mica, continuam prin padure apoi pe o curba de nivel pana in prima poiana. Norii se lasa tot mai jos, stancile se pierd in ceata, noi inaintam in acelasi ritm incercand sa ne luam la intrecere cu vremea care pare din ce in ce mai amenintatoare.

 Trecem si pasajele cu lanturi iar o data ajunsi in ultima caldare vremea se dezlantuie. Tunetele si fulgerele devin amenintatoare, ploaia incepe fara sa ne lase timp de gandire. Ne luam pe noi gecile si facem o mica sedinta. Riscam sa urcam in creasta si sa incercam coborarea pe Ciubotea? Intre timp fulgerele care isi fac simtita prezenta tot mai aproape de noi ne conving ca nu are rost sa continuam asa ca o dam la vale pe unde am urcat.


Sunday, June 16, 2013

Vidraru Bike Challenge - un rezultat de exceptie

Desi sunt multe, poate chiar prea multe concursuri de MTB in Romania si o mare parte din ele de o calitate indoielnica, in momentul in care am auzit de Vidraru Bike Challenge mi-am dat seama ca acesta va fi unul dintre cele "adevarate". Un concurs si un traseu pe munte, care urca in Fagaras pana aproape la 2000 de metri. In plus, un concurs organizat de prieteni. Asa ca, evident, participarea a fost implicita...

Am luat startul prost, pe asfalt, urcarea pana la baraj la Vidraru fiind un fel de supravietuire. Doar dupa intrarea pe forestierul de pe malul drept al lacului mi-a mai revenit un pic suflul. S-a tras tare de la inceput, de-abia m-am abtinut sa nu trag si eu, dar s-a vazut: pe prima urcare serioasa am inceput sa depasesc lumea epuizata. Foarte repede, ne-am despartit de cei de la traseul scurt (care chiar a fost extrem de scurt) si am coborat in viteza jos in vale de unde incepea marea urcare de peste 20 km pana aproape la 2000 m sub creasta Negoiului. De aici a inceput si concursul meu. M-a ajuns Cosmin care a mers foarte bine. I-am dat tare, ma simteam in largul meu. Am depasit ceva lume imediat ce traseul a parasit valea si urcarea a inceput sa devina serioasa. Am trecut pe langa Marinica de la Merida care nu se simtea in apele lui. Sus, la CP-ul unde era Sorinescu, am aflat ca stau bine de tot, in primii 10 si ca ultimii sunt aproape, un baiat de la Geiger. I-am dat vana in sus pe o mica bucla care revenea tot la CP-ul lui Sorinescu. Pe baiatul de la Geiger l-am vazut aproape de varf unde era Doru si ne facea poze si m-am apropiat de el pe coborare, cu gandul sa-l ajung. Fix in CP am reusit sa il prind si am vazut ca era Fane 445, cu care am pedalat un pic impreuna. Fane e un ciclist extraordinar, dar a facut mai mult sosea si am reusit pe coborarile si urcarile mai tehnice sa ma distantez un pic de el. Noroc ca erau tehnice, ca daca nu cred ca n-aveam sanse. Din pacate, in CP-ul lui Corina Drosino m-am pierdut vreo 5 minute, iar Fane m-a ajuns. M-am distantat din nou de el profitand de niste coborari mai tehnice. In rest, nu m-am mai intalnit cu nimeni pe traseu pana la asfalt. Stiu ca in fata era Luci Marculescu, dar stiam si ca e la cateva minute. Trageam totusi, ca deh, e MTB si nu se stie niciodata, exista mereu o sansa. Luci in schimb, unul din arhitectii traseului, a facut o cursa de zile mari, n-aveam nicio sansa sa-l ajung. Nu stiam oricum pe ce loc sunt, ma gandeam ca nu e sansa, ca de obicei, de ceva podium. Greseam!




Pe asfalt insa, probabil datorita calitatilor mele mai slabe de coborator, m-a ajuns din urma Marinica. Isi revenise pana la urma. Mai era mai putin de 1 km din traseu, am incercat sa fug dupa el un pic, si el se uita disperat in spate. Am renuntat cam usor sa il urmaresc, stiind oricum ca e mai bun ca mine. Am trecut linia de finish la cateva secunde in spatele lui. Am aflat insa cu surprindere ca sunt pe 5 la general la amatori, Marinica pe 4 si Luci a venit al 3-lea. Din pacate insa, am aflat si ca toti erau de la categoria 30+, asa ca asta era si locul meu la categorie, 5. Oricum, cel mai bun rezultat al meu pana acum la MTB. Fane a venit si el dupa cateva minute, al 6-lea dar primul la categoria sub 30 de ani. Practic, desi am mers bine, chiar daca ma rataceam, nu cred ca aveam sanse sa-l prind pe Luci, dar am fost totusi aproape de podium, mai aproape ca niciodata la un concurs adevarat......

Wednesday, June 12, 2013

Un sezon de schi minunat

Ca de obicei, iarna raman in urma cu povestitu' turelor. Cred ca e din cauza extazului, schiul e un sport atat de frumos incat de la prima zapada pana la venirea primaverii sunt vandut cu totul. Nu pot sa ma pun la calculator, n-am stare sa stau sa scriu, vad pozele si imi vine sa fug inapoi la munte. Dar macar acum, vara, o sa ma mobilizez sa scriu cateva cuvinte despre orele minunate petrecute alergand impreuna cu oamenii deosebiti cu care ma intalnesc de fiecare data cand se da startul la o noua aventura pe piei de foca.

2.02.2013 - Cupa Memoriala Dorin Jercan si Cosmin Conut, Zarnesti

Sezonul a inceput, ca de obicei, cu concursul de la Zarnesti, organizat de Silviu Manea si echipa. Dar anul acesta ei ne-au pregatit o mare surpriza: pe dealul dintre Zarnesti si Magura, ei au reusit sa faca un adevarat traseu de schi-alpinism, cu urcari si coborari abrupte, culoare inguste, ba chiar si un horn de peste 40 de grade inghetat pe care s-a coborat pe coarda!!! Multe clase peste vechiul traseu, frumos si acela, concursul de anul acesta ne-a facut sa plecam spre casa cu un mare zambet intiparit pe fata. Multumim mult, Silviu, pentru efortul depus. Sa mai adaug si ca nu a existat o taxa de participare, doar posibilitatea unei donatii voluntare!


9.02.2013 - Cupa Honey Energy, Magura

La o saptamana distanta de memorial, a venit si prima editie a cupei Honey Energy, organizata de aceasta data de Rares Manea, care a ales ca locatie centrul comunei Magura. A fost un traseu ceva mai cuminte, dar totusi lung si solicitant, beneficiind de o zapada proaspat cazuta in noaptea dinainte. A fost si Roxana si ne-am simtit minunat, chiar daca pe sub zapada tentanta erau ascunsi mici si perversi bolovani. Schiurile au facut fata cu bine si fara urmari. Abia asteptam editia de anul urmator!


16.02.2013 - Semimaratonul Piatra Mare

De cate ori am ocazia, ma duc la acest concurs deja cu traditie, dar cu o organizare genial de minimalista. Dar cu toate acestea, adica implicare aproape zero a organizatorilor, concursul continua sa existe, lumea continua sa vina iar eu voi merge de cate ori nu voi gasi ceva mai bun de facut. Anul asta, treaba nu a stat foarte bine. Zapada a fost exterminata de ploaie iar traseul nu arata foarte bine pentru schi. Dar totusi, m-am incumetat si am plecat pe schiuri. De la inceput, s-a putut alerga cu ele in picioare, chiar daca pe alocuri zapada era intrerupta. La start am fost doar vreo 6 schiori. M-am distantat din start de toti ceilalti si, motivat fiind, i-am dat tare. Am urcat partea abrupta cu schiurile pe rucsac. Pana sus, n-am mai vazut urma de schior. La vale, i-am dat tare, dar la mai putin de jumatate din coborare m-am cam infipt in bolovanii de pe poteca. Se cam terminase coborarea pe doage, asa ca am continuat cam jumatate din coborare in alergare in clapari, cu schiurile in mana. Am ramas surprins de faptul ca TLT5 sunt impecabili la alergare, fugeam mancand pamantul (ca zapada nu mai era) cot la cot cu altii in adidasi, iar daca nu aveam schiurile de carat in mana, cred ca ii depaseam pe alergatori. Am fost impresionat de calitatile claparilor la astfel de provocari. In drum, mi-am pus din nou schiurile, sa termin, simbolic, pe ele, pe mica limba de zapada inghetata ramasa. Am terminat pe locul 1 la schi, la vreo 10minute de urmatorul concurent, in 2:11:53. Cel mai bun rezultat al meu pana acum la schi, desi concurenta a fost redusa. Dar ramane o medalie aurie de locul 1 agatata cu drag pe perete....



09.03.2013 - Postavaru Night - Poiana Brasov

A fost si o noua editie de Postavaru Night. Nu e tocmai concursul meu, pentru ca implica doar urcare pura, fara coborari, fara tranzitiile la care eu castig mult. Dar totusi, am reusit un rezultat bun de 45:08, pe locul 32 la general din 94 de concurenti si locul 13 din 35 la categoria mea. A urmat acelasi chef, aceiasi aglomeratie, aceiasi coborare noaptea si intoarcere semiadormit acasa....


16.03.2013 - Cupa Memoriala Mike Csaba - Madarasi

De prima data cand am ajuns la Madarasi, acum vreo 3 ani, m-am indragostit de mica statiune izolata in inima muntelui. Odata terminata aventura drumului pana acolo, aventura de care am avut parte si anul acesta din belsug - lanturi, derapaje, spart taluzuri de zapada - ne-am relaxat si bucurat de ospitalitatea secuilor. Concursul a fost, ca de obicei, lung si placut, cu coborari prin pulver de vis, cu urcari cu peisaje unice. Voi reveni aici de cate ori voi avea ocazia. Ziua s-a terminat cu un chef monstru la cabana veche, ca in tinerete, cu muceala si cu dureri de cap si voma dimineata. Dimineata care m-a prins tot pe schiuri, spre varf, la "revenire", da' nu dupa efort. Si, ca de obicei, ziua de duminica am dedicat-o schiului pe instalatiile de acolo, superbe si ridicol de ieftine.


30.03.2013 - Cupa Calimani, Toplita

Toata iarna mi-am dorit sa ajung la concursul din Calimani, desi distanta facea treaba aproape imposibil acest lucru. Totusi, am facut o combinatie si am ajuns la un concurs ce se anunta ca unul din cele mai frumoase trasee de acest gen. Aproape sa fie, dar in ziua concursului ploaia a facut praf planurile organizatorilor, iar zapada grea si uda cazuta din belsug in creasta a facut impracticabile din motive de securitate cele mai frumoase bucati. Asa ca am ramas cu o urcare lunga, intai pe forestier, apoi prin padure si in final ceva mai tehnica, urmata practic de o coborare lunga pe forestier. Destul de putin, dar na, vremea nu iarta, ne-am bucurat ca am reusit sa facem si atat.... Tot ce ne putem gandi este sa revenim la anu' si sa avem noroc de intregul traseu, care promite sa fie unul adevarat de schi-alpinism.


20.04.2013 - Cupa Memoriala Buzasi Zoltan, Balea Lac

Sfarsitul de sezon a fost apoteotic. Dupa doi ani in care m-am tras pe cur, sa zic asa, am ajuns si eu la linia de start a celui mai adevarat concurs de schi-alpinism de la noi, cupa Buzasi Zoltan de la Balea Lac, un traseu cu adevarat alpin, cu culoare inguste, urcari abrupte, traverseuri, zone de creasta, aproape totul la peste 2000 m, in zona salbatica a Fagarasului. Cum eu am inima mica atunci cand e vorba de alpinism, am plecat cu un nod in gat, dar vremea impecabila, traseul cum nu mi-am putut inchipui de frumos, totul m-a facut sa petrec mai mult de doua ore de extaz pe schiuri. Nimic nu poate fi mai frumos, au fost probabil cele mai deosebite momente sportive din viata mea. Chiar daca eram deja, m-am mai indragostit o data de schi-alpinism. In plus, a fost prima data cand am participat cu noile mele schiuri Movement Fish cu legaturi Dynafit Radical Lite de doar 900 g bucata cu legatura cu tot, schiuri cu care voi alerga in urmatorii ani si cu care voi incerca sa ajung sus, printre cei buni.... Am dat si o urcare/coborare pe schiuri in saua Capra. De mult imi doream sa urc Capra pe schiuri, nu cu ele in spate, iar Fish mi-au dat ocazia asta. Ziua s-a terminat cu o coborare pe schiuri pana la Balea Cascada, impovarat ca un pom de craciun. Ce sa zic, o zi perfecta si niste schiuri care pe final am inceput sa le controlez acceptabil. Dupa mult antrenament, sunt convins ca sezonul viitor va fi exploziv. Viitorul suna bine!







Sunday, June 09, 2013

3Munti, 3Echipe, 3Zile de vis

Cel mai asteptat concurs de MTB al anului este, fara nicio discutie, 3Munti. Competitia de 3 zile organizata de Luci Clinciu in seria Carpathian Man e unica, frumoasa, dura si epica. Trei zile de MTB adevarat prin Leaota, Crai si Bucegi.... Trei zile de pedalat in echipe de doi. Iar anul asta, ca bonus, a venit mai repede, in iunie. Cyclopedia a prezentat la start 3 echipe la fel de epice: Roxana cu Oana, Sorinescu cu Doru si subsemnatul cu Dani. Alaturi de noi si echipa de prieteni Serban/Luci.



Prima zi, cu startul din Stoienesti, ne trece peste Varful Leaota si coboara la Cheile Gradistei la complex. Am luat cu totii startul de dimineata, fresh si plini de viata. Dupa clasica ratacire de coechipier de la start, m-am reintalnit cu Dani inainte sa se termine asfaltul si am facut un mic trenulet incepand sa depasim pe urcare cat putem. Am mers bine de tot, am depasit niste echipe bune iar in varf am ajuns pe locul 3 sau 4, aproape impreuna cu Serban si Luci. Dar a venit coborarea care nu e punctul nostru forte si am mai pierdut ceva locuri. Oricum, echipa noastra a fost inchegata bine de tot, urcam aproape la fel iar la coborare, unde eu mergeam o idee mai repede datorita experientei poate ceva mai mari, nu a trebuit practic sa il astept pe Dani care, de fapt, incet si-a dat drumul si n-a mai trebuit sa-l astept deloc. Am facut o echipa perfecta din punctul meu de vedere. Si, cu toate noroaiele pe care le-am intalnit pe coborare, am ajuns cu bine la finalul primei zile. Pe final ne-am straduit cat am putut sa fugim de Balan si Fodor care ne suflau in ceafa si am reusit sa ajungem un pic inaintea lor.



A doua zi ne-a cam plouat bine de tot, dar entuziasmul nu poate fi omorat asa de usor. Si cum traseul facut de Luci nu e prea sensibil la ploaie, ne-am simtit bine de tot, desi am avut un start un pic cam cu stangul. A doua zi e mai grea ca e si foarte multa lume, fiind si cei care au venit doar pentru o singura zi de concurs. Una peste alta, din nou a mers treaba struna si, bonus, prin Prapastii ne-am alergat din nou prieteneste, pe o ploaie torentiala, cu Balan/Fodor schimband si cate o vorba si o gluma. Am reusit inca o zi epica, dupa ce am facut eforturi mari pe finalul de pe asfalt sa mai castigam cateva secunde la general.




A treia zi a fost de departe cea mai epica. Dupa o urcare linistita spre Leaota, impreuna cu echipa Luci/Serban, care au fost tot concursul cu 5% mai buni decat noi exceptand ziua a doua cand au avut mici probleme, am ajuns in conditii bune sus in Saua Strunga. Insa de acolo a inceput potopul si am coborat practic frumosul trail pe ploaie torentiala. A fost, culmea, senzational de frumos, noroiul care se facuse nefiind deloc deranjant, mai mult amuzant. Pe urcarea finala pe asfalt, cu bicicletele scartaind din toate incheieturile, ne-am mai alergat cu unii de la HPM Cycling pentru a termina concursul pe un onorabil loc 8 la general.



Fetele au avut o viata un pic mai grea, dar au terminat si ele cu bine cele 3 zile, Roxana fiind fericita de atata MTB. Am plecat din Moieciu, ca in fiecare an, cu senzatia stranie ca parca si a doua zi ar trebui sa facem tot asta, sa pedalam si cu durerea in suflet ca asta e doar o senzatie ce nu are legatura cu realitatea..... Asteptam cu drag sa vina urmatoarea editie si se stie, cu totii ne dorim 4Munti...