Urcarea a inceput decent, ma asteptam sa fie mai rau:
La Cascada am hotarat ca, daca tot avem lumini si Sorin are si doua haine lungi la el, ii dam bataie in sus pana la lac, orice ar fi. In timp ce urcam catre capul cascadei, soarele apunea in spatele nostru.
Am ajuns pe inserat la stana de deasupra cascadei, de unde mai sunt vreo 7 km. Am tras niste poze si i-am dat bataie.

Am ajuns la Balea pe la 9 jumate, am stat un minut si am taiat-o in jos, evident pe intuneric. Vantul te lua de pe picioare (ma rog, de pe bicicleta) si venise numai bine si un nor peste noi. Am mers dupa dunga de pe mijloc si, cam intr-o ora, am ajuns la Vama Cucului, apoi la colegii din tabara unde am bagat niste beri si niste mici reci pana spre dimineata.
Ne-am trezit devreme, am salutat lumea si am taiat-o, dat fiind vremea buna, spre Piatra Craiului, pentru celebra si mult iubita de mine tura Gura Raului - Prapastii - La Table - Dambovicioara - Ciocanu - Sirnea - Pestera - Magura - Gura Raului, cam 45 de km care iti ofera toate bunatatile din lume. Merita amintite catararile din Prapastii si spre Ciocanu, bucatile cu bolovani din Cheile Dambovicioarei si single-track-ul si coborarea pe iarba dintre Sirnea si Pestera. Merita tot efortul!
Aici, un popas la capatul drumului din Prapastii - Cheile Pisicii.
La izvorul din Poiana Grind am aflat ca nu suntem singurii nebuni, inca doi biciclisti se intorceau dupa ce facusera ocolul Pietrei Craiului, la 2 zile.
Priveliste de vis spre zona Grind, din Poiana Grindului:

Prin Cheile Dambovicioarei ne-am intalnit cu restul grupului care facea tura la 2 zile:
Single-track-ul de la Sirnea (yummy):

Masinuta gata de intoarcerea in civilizatie, la Gura Raului:
In final, viermele din cireasa de pe tort, o bucata simpatica din cheile Dambovicioarei, unde din pacate era ud de data asta, dar oricum e frumos:
2 comments:
foarte tare, mosulica!!!!
bravo Roxana!!! felicitari pt medalie!
Post a Comment