Pusca si cureaua lata, ce zapezi au fost odata - Revelion Poiana Tapului

De revelion 2010 a fost un pic cam nasol, ca am mers la servici pe 31 decembrie, asa ca nu prea aveam unde sa mergem prea departe fara sa riscam sa ne prinda ora 0 pe drum. Am fi vrut sa ne sarbatorim anul asta undeva pe la o cabana in inima muntelui, dar nici o sansa.

Cum Bubulu si Miha urmau sa-si petreaca si ei revelionul linistit, acasa la Bubulu in Poiana Tapului, am hotarat sa mergem si noi sa sarbatorim impreuna. Tot la Bubulu mai era si Fane. Asa ca, in echipa asta, ne-am petrecut 3 zile asteptand sa vina iarna. Toata zapada se topise de la temperaturile mari si ploaia din ultimele zile.

Ne-am petrecut cu Luis de Funes: La folie de grandeur, Le grand restaurant, Aventurile rabinului Jacob, dar si alte filme, cum ar fi Noi cei din linia intai sau chiar Stargate ne-au facut asteptarea mai dulce.

In fine, ca sa nu stam doar in casa, in data de 1 ianuarie am hotarat sa facem totusi o plimbare "de primavara" pana la Pestera lui Bogdan, o pestera remarcabil de lunga pentru zona respectiva, are cateva sute de m, si se afla in spatele casei lui Bubulu, spre Poiana Stanii. Asa ca ne-am pornit usor la drum.

Zapada de cu cateva zile in urma nu mai exista. Pe poteca din padure ne asteptam sa dam de branduse si ghiocei.

In drum spre pestera insa, am dat de un vechi copac, probabil traznit, gol in interior si cu o minune de scorbura, numai buna pentru etalarea talentelor noastre speologice. Prima, si cea mai speoloaga dintre noi, a incercat Miha sa patrunda in tainica lume interioara a copacului, urmata de Roxana, care ambele, evident, au biruit.

Urmatorii au incercat Fane, care s-a dat batut, si eu care m-am dat batut si mai repede.

Vedeta zile a fost Bubulu, care a incercat, a renuntat, dar pana la urma a hotarat ca nu poate sa lase patata onoarea speologilor din Valea Prahovei, asa ca iata ce a urmat:

O dovada clara a faptului ca nici macar caldurile si ploile de revelion nu ne pot face sa abandonam in fata naturii. Pana la urma am ajuns si la Pestera lui Bogdan, destul de interesanta de altfel.

In fine, duminica la intoarcere m-am oprit cu Roxana in Pasul Bratocea si, in ciuda, vazand cat de cat zapada, am scos schiurile si am urcat un pic spre creasta Ciucasului pe piei, apoi am coborat inapoi la masina. Mai nimic, dar totusi PRIMELE VIRAJE PE SEZONUL ASTA !!!