Ciocanu cu un singur click de pedala: MTB in Bucegi si Crai

Am petrecut acest sfarsit de saptamana in sa, in doua ture destul de dure, fiecare in felul ei. Sambata a fost Bucegi, duminica a fost Crai, dar pentru mine cea mai mare realizare (asteptata de mult) a fost cea din titlu, Ciocanu cu un singur click de pedala.

Sambata: Poiana Tapului - Cota 1400 - Cota 2000 - Piatra Arsa - Padina - Saua Strunga - Bran

Participanti: Bubulu, Luca si eu

Un super traseu, la limita dintre MTB si nebunie, dar totusi un traseu rezonabil. Din Poiana Tapului am urcat pe ceva forestiere "locale" pana in drumul de 1400, apoi dupa vreo 2 curbe am continuat pe drumul vechi, din cel de Poiana Stanii, pana la 1400. Super tare, realizabil 100% pe bicicleta.


De la 1400 spre 2000 am mers pe drumul de vara, cu urcari foarte solicitante si cateva portiuni inevitabile de impins. De sub statia de cabina am taiat-o spre Piatra Arsa pe un super drum, un pic in coborare. Am ocolit cabana si am coborat pe banda rosie, cam hardcore, spre Padina (1/3 pe langa bicla).

De la Padina am urcat pe drumul spre Saua Strunga, ce a implicat si un pic de impins, mai ales in partea superioara, dar de o dificultate rezonabila.

In schimb din Saua Strunga a inceput "vedeta" zilei, coborarea pe single-trail pana in Bran. Desi un pic mai dificila in partea superioara (te mai dai jos ici-colo), ea devine contiuna din Poiana Gutanului pana in Simon. Este ceva extraordinar, viteza si adrenalina cat incape, intr-o succesiune fermecatoare de poteci inguste prin padure si poieni inierbate...

Desi ne gandeam sa ne intoarcem din Bran pe la Diham pe bicla, a fost cam tarziu, asa ca, ajutat de Radu, am recuperat masina din Poiana Tapului si apoi pe toata lumea din Bran.
Duminica: Tura de 100 km in jurul Pietrei Craiului (din MBike), fara ocolul lacului (deci cam 90 km)

Participanti: Roxana, Bubulu, Ovi si eu

Tura am inceput-o prost, de la Plaiul Foii, ca sa-l luam pe Ovi care era acolo, dar mai ales am plecat dupa 11, foarte tarziu. Urcusul cu bicla in carca pana in creasta nu a fost asa de greu, in schimb coborarea spre Petrimanu a fost dementiala, superba si cu inima stransa.


Jos in drum am hotarat ca nu mai dam si turul lacului, fiindca e tarziu. O decizie evidenta.


Drumul pe valea Dambovitei a decurs minunat, cu o pana la Ovi prin cheile Dambovitei. Problema mare a fost insa in Podul Dambovitei unde ne-am oprit sa mancam si am stat pentru un bulz si niste clatite 2 ore jumate!!! Era clar ca intoarcerea o vom face si pe intuneric.

In sfarsit mi-am indeplinit si eu un vis: AM URCAT DIN DAMBOVICIOARA PANA IN CIOCANU FARA SA PUN PICIORUL JOS. Adica dintr-una, fara pauza.

Noaptea ne-a prins intre Sirnea si Pestera, dar am reusit sa parcurgem bucatile mai dificile fara lanterna. Luminile le-am pus in Pestera si am inceput drumul spre Zarnesti, dar cu o viteza destul de mica. Eu am si picat de vreo 2 ori.

Din Zarnesti spre Plaiul Foii am plecat doar eu cu Bubulu, sa recuperam masina. Doamne ce bine era sa fie la Gura Raului, asa cum ar fi cel mai eficient. Drumul pe bezna pana la Plaiul Foii, unde am ajuns dupa 11, a fost halucinant si parca nu se mai termina. La fel de halucinanta a fost si intoarcerea acasa unde am ajuns pe la 4, iar la 7 am fost prezent la servici!!!