Thursday, April 22, 2010

La Ratei, partea a 2-a

We trecut a avut loc cea de-a doua parte a Stagiului de Initiere in Speologie "Vali Neagu", al Clubului Focul Viu, la care am participat in calitate de cadru. Roxana nu a mai putut sa vina si we asta. Sambata dimineata, dupa o alergare de la Cerbu la tunel si inapoi la faleza, am mai bagat o zi cu stagiarii pe perete, si inca o editie de concurs amical cu Martinez, de data asta pe un traseu ceva mai complex, cu foarte multe maini curente si o mica tiroliana la final. Am facut un filmuletz cu "evolutia" mea, pentru ca speologia sportiva e un sport mai putin, mai ales ca a cam fost omorat de federatie prin 2000, considerandu-se ca speologia e mai mult decat un sport. Da, asa e, dar multitudinea de concursuri dinainte erau frumoase si atrageau oameni, din care apoi destul de multi ramaneau ca speologi activi si cu rezultate deosebite explorative. In fine, asta e filmuletzul si sportul meu initial, sa zic asa, la care sunt destul de bun as zice. E mai interesant, nu e un sport cu viteza mare de deplasare, ci conteaza mai mult cat de repede faci manevrele destul de incalcite de trecere a diferitelor obstacole pe coarda. Dar e nevoie si de forta si viteza. Mi se pare un sport destul de complex, e nevoie chiar si un pic de strategie. Dar sa las vorba si sa pun filmul:



Dupa faleza, am taiat-o la un alt alergat, impreuna cu Marian, dar de data asta aveam chef de mai mult. Si cum la amiaza se blocasera unii prin zapada spre cantonul Bratei, am zis sa o tai pana acolo. Am aproximat vreo 2 km de la tunel cand am ajuns la zapada. Tura pana la tunel are 3,6 km pe un sens, dar cu 250 m diferenta de nivel! Am mai adaugat 2 km si inca vreo 130 m, pentru un total de cam 11,5 km dus-intors. Asa arata unde ne-am oprit :)


Duminica am mers la aven, la Bratei, unde datorita faptului ca am fost multi, am coborat doar pana la platforma intermediara de la -30 m. Oricum, si asa, a durat destul de mult, dar deh, e stagiu de initiere si nu prea conteaza.


Am terminat ziua, ca de obicei, la restaurantul Viena de la Pucioasa unde, ca prin minune, portiile mici de saptamana trecuta au revenit la dimensiunea normala. Oare pentru ca era si patroana pe acolo? In fine, s-au terminat 2 weekend-uri de speologie (la faleza, e drept) de care imi era destul de dor si din care mi-am propus sa fac anul asta ceva mai multa. Sper sa ma tin de cuvant, cu atatea concursuri.

1 comment:

Radu C Dumitru said...

Ce incet zici ca te misti...ar trebui dinamizata filmarea cu o camera montata pe casca si editat materialul din amandoua filmarile. Studiez problema...